“Dacă ne uitam la productivitatea muncii, Romania pierde foarte mult prin faptul că starea de sănătate a românilor este considerabil mai proastă decât în alte ţări, lucru ce se traduce prin pierderi economice concrete. Studiul demonstrează încă o dată că sistemul de sănătate din România este profund subfinanţat” – Lucian Albu, Directorul Institutului de Prognoză Economică.
Institutul de Prognoză Economică al Academiei Romane, cu susținerea Local American Working Group, a lansat marți, 6 martie 2012, studiul „Industria farmaceutică din România: principalele tendințe și impactul asupra societății și al economiei”. Lansarea a fost marcată printr-o conferință de presă precedată de o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, CNAS, Școlii Naționale de Sănătate Publică, Colegiului Medicilor, Organizației Mondiale a Sănătății, Institutului pentru Politici Publice, Asociației Oamenilor de Afaceri, Ambasadei Statelor Unite, Marii Britanii și Camerei de Comerț Româno-Americane. Evenimentul a fost moderat de cercetatorul Sorin Ionită, având la prezidiu pe Directorul Institutului de Prognoză Economică, domnul Lucian Albu și Președintele LAWG, domnul Steven Warner.
Studiul oferă o cercetare amănunțită a pieței farma din România, a modului în care ea influenţează economia țării și nivelul de trai al populației, precum și o comparație cu modul în care această industrie este structurată în alte țări. De asemenea, studiul analizează efectele produse de noile taxe impuse asupra industriei farma – şi, implicit, efectele indirecte pe care acestea le au asupra societăţii şi economiei româneşti.
Comparativ cu situația în care starea de sănătate a populației s-ar situa la un nivel ideal, România pierde în acest moment în jur de 18,6 miliarde de euro – adica 15% din PIB-ul din 2010, în urma condiţiilor precare de sănătate. De asemenea, dacă starea sănătății românilor ar ajunge la nivelul mediu din Uniunea Europeană, România ar avea un surplus economic de 6,7 miliarde de euro – adica 6% din PIB-ul din 2010. Crescând cheltuielile cu sănătatea cu 5 procente din PIB în urmatorii 10 ani, starea sănătăţii populaţiei din România ar putea atinge media UE.
În cadrul studiului este menționat şi faptul că Guvernul României înregistrează încasari de peste 20% din totalul valorii pieţei de medicamente pe bază de prescripţie, aproximativ 1,7 miliarde lei (2010), din impozite şi taxe achitate de către industria farmaceutică la bugetul central şi la cele locale. Dacă ţinem seama şi de noua taxă clawback introdusă în 2011, totalul impozitelor şi taxelor plătite de către această industrie va depăşi 30% din totalul pieţei medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală.
Institutul de Prognoză Economică demonstrează și că producătorii de medicamente sunt printre cei mai mari contribuabili la veniturile guvernamentale din impozite şi taxe. Taxele aplicate produselor farmaceutice – care includ în principal taxa pe valoarea adaugată, impozite şi taxe pentru importuri şi accize – reprezintă 1,14% din totalul taxelor pe produse colectate la nivelul economiei. Astfel, industria farmaceutică este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile guvernamentale din taxe dintr-un total de 103 sectoare economice.
Raportul include si o analiză a indicatorului Disability-Adjusted Life Year (DALY) pentru România, dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii – unitate de măsură pentru numărul de ani de viață sănătoși pierduți din cauza sănătăţii precare sau a dizabilităţilor – precum și a impactului pe care acesta îl are asupra potențialului de creștere economică pe termen mediu și lung. Ca şi consecință a bolilor, România pierde în medie aproape 16 mii de ani de viață activă la 100 mii persoane într-un ciclu de viață (anii de viață ajustați în funcție de incapacitate – DALY), clasându-se printre ţările cu cea mai mare povară a bolilor din Europa Centrală şi de Est.
Iulia Perca, LAWG
