Local American Working Group (LAWG) împreună cu Expert Forum (EFOR) si Mind Research&Rating (MRR) au lansat în dezbatere publică raportul Veniturile şi cheltuielile sistemului de sănătate: analiză comparativă a variantelor de reformă.
Dezbaterea a răspuns următoarelor întrebări: Care sunt pașii următori în reforma finanțării sănătății, privind România într-o perspectivă comparativă europeană? De unde pot veni resurse suplimentare pentru a acoperi cheltuielile operaționale sau investițiile necesare în sector? Care este echilibrul corect public-privat în finanțarea sănătății?
Raportul dorește a fi o contribuție la procesul de elaborare a unui nou proiect de lege a sănătății, precum și o sursă de inspirație pentru Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice în căutarea unor soluții de creștere a resurselor în sistemul de sănătate. Documentul include o radiografie a finanțării sistemului de sănătate din România în context european și o analiză detaliată a tendințelor veniturilor și cheltuielilor în ultimii 6 ani. De asemenea, sunt descrise principalele caracteristici ale sistemelor de asigurări de sănătate din statele central și est-europene si un studiu de caz asupra Olandei, care a fost invocată în dese rânduri drept un exemplu de urmat. În ceea ce privește recomandările, ele sunt grupate în trei categorii: propuneri concrete de creștere a veniturilor publice în sistemul de asigurări de sănătate, propuneri de deschidere a sănătății către sectorul privat și propuneri de raționalizare pe mai departe a serviciilor medicale și a cheltuielilor. Nu în ultimul rând, este evaluat pe scurt modul în care Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate se achită de obligațiile de transparență prevăzute de legislația în vigoare, concluzionând că trebuie să facem mult mai multe eforturi în această privință.
Principalele concluzii ale studiului sunt:
În lipsa unor resurse suplimentare sistemul de sănătate nu poate oferi pacienților calitate și acces mai bun la servicii. România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sănătate din PIB din Uniunea Europeană, înregistrând o valoare de 5,6 % în anul 2009 față de media UE de 9,9%. În anul 2011, cheltuielile publice cu sănătatea în România au atins 3,7% din PIB, în scădere față de anul 2010.
În țara noastră, din totalul resurselor alocate sănătății, 80% sunt publice, iar 20% private. În privința celor publice, cele mai multe – 85% – sunt administrate de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În 2011 acestea au atins valoarea de 17,8 miliarde RON.
Una dintre cele mai importante reforme din sistem este implicarea sectorului privat în asigurările sociale și voluntare de sănătate. La nivelul UE, România este una dintre țările cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurărilor private de sănătate. Pentru exemplificare, România cheltuiește cu asigurările voluntare 0,01% din PIB față de media UE de 0,4% din PIB.
În ultimii doi ani creșterea consumului de medicamente compensate și gratuite eliberate prin farmacii cu circuit deschis a fost moderată. Din punct de vedere al consumului per capita, exprimat în euro la paritatea puterii de cumpărare, înregistrăm cea mai mică valoare de la nivelul întregii Uniuni Europene, cu 40% mai mică decât în Polonia, Lituania sau Estonia (respectiv 156 euro față de 235 – 255 de Euro PPS în anul 2009). În acest context, taxa clawback asupra producătorilor și importatorilor de medicamente – așa cum a fost modificată în anul 2011 – este nejustificată și reprezintă exclusiv un instrument de acoperire a deficitelor fondului de asigurări de sănătate.
Prezent la dezbateri, Ministrul Sănătății, dl. Dr. Vasile Cepoi, susține concluziile studiului, acestea reprezentând în mare parte și viziunea pe care dânsul o are față de finanțarea și nevoia de finanțare a sistemului de sănătate din România.
